Versuri Imnul Romaniei

Deșteaptă-te, române! de Andrei Mureșanu

Versurile imnului național al României, “Deșteaptă-te, române!”, au fost scrise de Andrei Mureșanu și au o semnificație profundă pentru poporul român. Imnul subliniază valorile de libertate, unitate și mândrie națională. Iată versurile complete ale acestui imn național:

Strofa 1

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Strofa 2

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Strofa 3

Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâni,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Strofa 4

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Strofa 5

Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfant.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

Analiza și semnificația imnului “Deșteaptă-te, române!”

“Deșteaptă-te, române!” este mai mult decât un simplu imn național; este un simbol al renașterii și rezistenței poporului român. Scris de Andrei Mureșanu în 1848, în timpul Revoluției de la 1848 din Țările Române, imnul a devenit un simbol al luptei pentru libertate și independență. Această creație poetică rezonează cu mândria națională și speranța în viitor, chemând la unitate și curaj.

Prima strofă începe cu un apel puternic la trezire și conștientizare națională, îndemnând românii să se ridice din “somnul cel de moarte” și să-și croiască o soartă demnă de respect. Acest apel la acțiune este adresat nu doar prezentului, ci și viitorului, subliniind importanța asumării responsabilității pentru destinul național.

În a doua strofă, imnul subliniază importanța dovedirii originilor romane și a continuității valorilor eroice. Mureșanu face o legătură între trecutul glorios al romanilor și prezentul revoluționar, încurajând românii să demonstreze că sângele roman curge încă în venele lor. Acest mesaj de mândrie și continuitate istorică devine un fundament al identității naționale.

A treia strofă marchează un moment de mobilizare colectivă, descriind imaginea de solidaritate a națiunii, cu voinici care se ridică asemenea brazilor din munți. Această imagine de unitate și forță este un apel la acțiunea colectivă, subliniind că schimbarea reală poate fi obținută doar prin eforturi comune și solidaritate.

Imnul continuă cu referințe la figuri istorice eroice precum Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Iancu de Hunedoara (Corvin), care simbolizează demnitatea și curajul național. Chemând la luptă sub deviza “Viață-n libertate ori moarte!”, imnul încurajează românii să îmbrățișeze sacrificiul suprem pentru libertatea și demnitatea națională.

Ultima strofă aduce în prim-plan spiritualitatea și credința, îndemnând preoții să conducă oastea creștină sub semnul crucii. Această legătură cu credința și ideea de a muri pentru libertate subliniază încă o dată angajamentul profund față de scopurile naționale și refuzul categoric de a trăi sub sclavie.

Pe lângă mesajul său puternic, “Deșteaptă-te, române!” a fost cântat în momente cruciale ale istoriei României, devenind un simbol al unității și speranței. De la revoluțiile din secolul al XIX-lea la evenimentele din 1989 care au dus la căderea regimului comunist, acest imn a însoțit românii în momentele lor cele mai semnificative. Astăzi, “Deșteaptă-te, române!” continuă să fie un simbol al identității naționale și al dorinței de libertate, reprezentând valorile fundamentale ale poporului român: curaj, unitate și demnitate.