
Capra cu trei iezi – versuri
Capra cu trei iezi – Ion Creangă
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti…
Erau odată o capră care avea trei iezi. Ea îi iubea foarte mult și le spunea mereu să nu deschidă ușa nimănui cât timp ea era plecată. Totuși, într-o zi, iedul cel mare și iedul cel mic au deschis ușa unui lup, care se prefăcea că este mama lor. Lupul i-a mâncat pe cei doi iezi, dar iedul mijlociu a reușit să scape.
Capitolul 1: Capra și iezii
Capra își îndruma iezii cu multă grijă, spunându-le să fie atenți și să nu deschidă ușa nimănui. “Să aveți grijă, dragii mei, căci lupul cel viclean tot încearcă să vă păcălească,” le spunea ea înainte de a pleca după mâncare.
Capitolul 2: Vizita lupului
Într-o zi, lupul cel viclean se apropie de casă și începu să imite vocea caprei: “Deschideți, drăguții mei, că mama voastră a venit cu bunătăți!” Iedul mijlociu, mai isteț, zise către frații săi: “Stați, fraților, să vedem dacă este vocea mamei!”
Dar iezii mai mari nu ascultară și deschiseră ușa, iar lupul intră și îi mâncă. Iedul mijlociu, ascuns după sobă, a reușit să scape și așteptă să vină capra.
Capitolul 3: Răzbunarea caprei
Capra se întorse acasă și află ce s-a întâmplat de la iedul mijlociu. Plânsul ei a fost de neînchipuit, dar plănuia să-și răzbune iezii pierduți. Capra își îmbrăcă cojocul și merse la fierar să își ascută coarnele, să fie pregătită pentru întâlnirea cu lupul.
Când lupul intră înapoi în casă, crezând că nu mai e nimeni, capra se aruncă asupra lui și îl ucise, răzbunând astfel pierderea suferită.
Aspectele importante ale operei “Capra cu trei iezi”
“Capra cu trei iezi” este o poveste clasică românească scrisă de Ion Creangă, care a devenit una dintre cele mai populare povești din literatura română. Această operă este nu doar o poveste captivantă, dar și o lecție morală despre ascultare, ascultare și consecințele neascultării.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale poveștii este accentul pus pe importanța ascultării părinților și a sfaturilor lor. Capra, ca orice alt părinte grijuliu, își avertizează iezii despre pericolul lupului, dar neascultarea iedului cel mare și a iedului cel mic duce la un final tragic pentru ei. Această lecție este relevantă nu doar pentru copii, ci și pentru adulți, subliniind importanța prudenței și a ascultării sfaturilor din partea celor care ne doresc binele.
De asemenea, povestea explorează tema răzbunării și a justiției. Capra, după ce află de pierderea iezii săi, ia măsuri pentru a se asigura că lupul nu va mai face rău altor creaturi. Aici, povestea sugerează că înfruntarea pericolului și a nedreptății este necesară pentru a restabili echilibrul și pacea.
Un alt aspect remarcabil al operei este reprezentarea vieții rurale și a dinamismului familiei tradiționale. Ion Creangă folosește un limbaj accesibil și descrieri care aduc la viață atmosfera satului românesc, oferind cititorilor o incursiune în valorile și tradițiile acelei perioade.
“Capra cu trei iezi” continuă să fie o poveste citită și povestită de generații întregi, datorită valorilor universale pe care le înglobează. Povestea nu doar că încântă prin firul său narativ simplu și direct, dar rămâne și un instrument educativ de bază, predând lecții importante despre responsabilitate și vigilenta. Ion Creangă a reușit să creeze o operă literară care, deși scurtă și aparent simplă, este încărcată de semnificații profunde și lecții de viață care trec testul timpului.
Astfel, “Capra cu trei iezi” nu este doar o simplă poveste pentru copii, ci o operă literară complexă, plină de simbolism și învățături. Este un testament al culturii române, care continuă să inspire și să educe generații întregi de cititori, păstrând vie tradiția povestirilor de altădată.