Cine a fost sfânta Elena și care este importanța ei în creștinism

Sfânta Elena, cunoscută și sub numele de Împărăteasa Elena, este una dintre cele mai venerate figuri din istoria creștinismului. Mama împăratului Constantin cel Mare, ea a jucat un rol esențial în promovarea credinței creștine și a avut o contribuție decisivă la descoperirea Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Iisus Hristos. 

Recunoscută ca sfântă atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, Sfânta Elena este un exemplu de credință, devotament și slujire a lui Dumnezeu.

Viața Sfintei Elena

Sfânta Elena s-a născut în jurul anului 248 d.Hr. în Bitinia, o provincie romană situată în zona actualei Turcii. Deși provenea dintr-un mediu modest, ea a devenit soția generalului roman Constanțiu Chlorus. Împreună au avut un fiu, Constantin, care avea să devină unul dintre cei mai mari împărați ai Romei.

În anul 293, Constanțiu Chlorus a fost numit împărat și, pentru a-și consolida poziția politică, s-a despărțit de Elena pentru a se căsători cu o femeie dintr-o familie aristocratică. Cu toate acestea, relația dintre Elena și fiul său a rămas una foarte apropiată. 

După moartea lui Constanțiu Chlorus, Constantin a preluat tronul și, în semn de respect și recunoștință, i-a acordat mamei sale titlul de „Augusta”, ceea ce echivala cu recunoașterea sa ca împărăteasă.

Convertirea la creștinism și rolul său în răspândirea credinței

Deși nu se știe exact când s-a convertit la creștinism, se crede că Sfânta Elena a devenit o credincioasă devotată după ce fiul său a emis Edictul de la Milano în anul 313, prin care a legalizat creștinismul în Imperiul Roman. 

Încurajată de Constantin, ea s-a dedicat activ sprijinirii creștinismului și a început să construiască biserici, să ajute comunitățile de credincioși și să susțină răspândirea noii credințe.

Descoperirea Sfintei Cruci

Una dintre cele mai importante realizări ale Sfintei Elena a fost descoperirea Sfintei Cruci. În jurul anului 326, deja în vârstă înaintată, împărăteasa a plecat într-un pelerinaj în Țara Sfântă, cu dorința de a identifica locurile sfinte menționate în Evanghelii.

În timpul săpăturilor efectuate la Ierusalim, sub îndrumarea sa, au fost descoperite trei cruci, iar una dintre ele s-a dovedit a fi Crucea lui Hristos. Potrivit tradiției, această identificare s-a realizat printr-o minune: atunci când un bolnav grav a fost atins cu una dintre cruci, acesta s-a vindecat pe loc. 

Această descoperire a avut un impact uriaș asupra creștinismului și a condus la construirea unor biserici importante în locurile sfinte, cum ar fi Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Moștenirea spirituală a Sfintei Elena

Sfânta Elena nu doar că a descoperit Sfânta Cruce, ci a contribuit și la întărirea credinței creștine în întreg Imperiul Roman. Ea a inițiat construirea mai multor lăcașuri de cult, inclusiv în Betleem și pe Muntele Măslinilor, transformând locurile biblice în centre de pelerinaj.

Prin exemplul său de smerenie, generozitate și credință, Sfânta Elena a rămas un model de evlavie pentru generațiile de creștini. După moartea sa, trupul său a fost inițial înmormântat la Roma, iar mai târziu, moaștele Sfintei Elena au fost mutate la Constantinopol și apoi la Veneția, unde sunt păstrate până astăzi.

Importanța Sfintei Elena în creștinism

Sfânta Elena este considerată una dintre cele mai influente femei din istoria Bisericii, iar contribuțiile sale la creștinism sunt incontestabile:

• Descoperirea Sfintei Cruci: Un eveniment de o importanță deosebită, care a întărit credința și a condus la venerarea Crucii ca simbol central al creștinismului.
• Promovarea creștinismului: Prin sprijinul oferit Bisericii și construirea de biserici, a contribuit la extinderea credinței creștine.
• Model de viață creștină: Devotamentul său față de Dumnezeu și sprijinul oferit creștinilor persecutați au transformat-o într-un exemplu de urmat.
• Patroană a celor care caută ajutor divin: Mulți credincioși se roagă Sfintei Elena pentru îndrumare spirituală, sprijin în momente dificile și ocrotire.

Cinstirea Sfintei Elena

Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică o prăznuiesc pe Sfânta Elena în fiecare an pe 21 mai, alături de fiul său, Sfântul Împărat Constantin. În această zi, credincioșii o cinstesc prin rugăciuni speciale, slujbe religioase și pelerinaje la bisericile care îi poartă numele.

De-a lungul secolelor, numeroase biserici au fost închinate Sfintei Elena, iar moaștele sale continuă să fie un simbol al credinței creștine. O parte dintre ele se află în diferite locuri din Europa, iar prezența lor în pelerinaje este considerată un prilej de mare binecuvântare.

Moaștele Sfintei Elena vor fi aduse și în România, într-un cadru solemn, în perioada 30 aprilie – 8 mai 2025, la Mănăstirea Pantocrator (Teleorman).

Sfânta Elena este una dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului, iar moștenirea sa spirituală continuă să inspire milioane de credincioși din întreaga lume. Prin devotamentul său față de Dumnezeu, contribuțiile sale la răspândirea creștinismului și descoperirea Sfintei Cruci, ea a lăsat o amprentă puternică asupra istoriei religioase. 

Cinstirea sa rămâne un act de recunoștință pentru tot ceea ce a făcut în sprijinul credinței și al Bisericii, fiind un exemplu de evlavie, smerenie și putere spirituală.