Miorița – Baladă populară
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovean,
Unu-i ungurean
Și unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Și cu cel vrâncean,
Mari se vorbira,
Ei se sfătuira
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovean,
Că-i mai ortoman
Ș-are oi mai multe,
Mândre și cornute,
Și cai învățați,
Și câni mai bărbați.
Dar cea mioriță,
Cu lână plăviță,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
– Mioriță laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ți mai tace!
– Dragă baciule,
De trei zile-ncoace
Gura nu-mi mai tace,
Iarba nu-mi mai place.
– Oiță bârsană,
De ești năzdrăvană
Și de-a fi să mor,
În câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Și lui ungurean
Că eu să să mor
Nu mă tem de dor.
– De trei zile-ncoace
Gura nu-mi mai tace,
Frunză verde-ntinsă,
Frunză verde-ngustă,
Frunză verde lată,
Frunză verde lată,
Frunză verde lată.
Și să-i zici lui vrâncean,
Și să-i zici lui ungurean
Că eu n-am frică
De nici o nimică.
Și mai spune-i, oiță,
Seara când să vie
Frunza să mă bată,
Să mă ningă floarea,
Moartea să mă-nchine,
Frunza să mă soare,
Freamătul să moară,
Până când să vie
Moartea maică-mare.
De-a zice ea:
Moarte frunză verde,
Frunză verde lată,
Frunză verde lată.
De-a zice ea:
Bună seara, floare,
Frunză verde-ngustă,
Frunză verde-ngustă.
Și ce zice floarea:
Bună seara, moarte,
Frunză verde-ntinsă,
Frunză verde-ntinsă.
Și ce zice moartea:
Frunză verde lată,
Frunză verde lată.
Frunză verde lată,
Frunză verde lată.
Și așa să zic: Bună seara!
Aspecte importante ale operei "Miorița"
Balada populară "Miorița" este una dintre cele mai cunoscute opere din folclorul românesc. Aceasta povestește despre soarta tragică a unui cioban moldovean, trădat de doi colegi de breaslă, un ungurean și un vrâncean, care complotează să-l omoare din invidie pentru turmele sale bogate. Miorita, o oaie năzdrăvană, îl avertizează pe cioban despre complot, dar ciobanul acceptă calmul și inevitabilitatea sorții sale, exprimând o perspectivă profund filozofică asupra morții.
Temele principale ale operei includ acceptarea senină a morții, trădarea și invidia, dar și legătura specială dintre om și natura înconjurătoare. "Miorița" este văzută ca o metaforă pentru condiția umană și destin, cu o abordare distinctă asupra morții, ilustrând cum oamenii își pot găsi pacea interioară în fața inevitabilului.
