Versuri de la Alessio Marco – Parfumul tău – versuri

Parfumul tău – Alessio Marco

Strofa 1:

În nopțile târzii, când stelele-s pe cer,
Parfumul tău suav mă poartă-ntr-un mister.
Îl simt adânc în suflet, departe-n amintiri,
E ca un vis pierdut, ascuns în mari iubiri.

Strofa 2:

Dorința mea aprinsă, un foc nestins de dor,
Când vântul adie blând și-mi șoptește-ntr-un fior.
Parfumul tău mă-nvăluie, ca un balsam divin,
Și-n fiecare clipă, de tine-mi amintesc deplin.

Refren:

Parfumul tău, un cântec vechi și drag,
Mă poartă-n vise dulci, unde vreau să mă bag.
E ca o melodie ce-n suflet mi-a rămas,
În fiecare zi, în fiecare ceas.

Strofa 3:

Când zorii se ivesc și lumea prinde viață,
Parfumul tău e acolo, de parcă-n el mă-nhață.
Cu fiecare adiere, mă-ntorc iar în trecut,
Unde iubirea noastră, nu s-a pierdut nicicând.

Strofa 4:

Și chiar de timpul trece, și anii vin și pier,
Parfumul tău rămâne, o stea în univers.
Îl caut în tăcere, în susur de izvoare,
E ca un drum spre tine, ce nu se poate-apune.

Refren:

Parfumul tău, un cântec vechi și drag,
Mă poartă-n vise dulci, unde vreau să mă bag.
E ca o melodie ce-n suflet mi-a rămas,
În fiecare zi, în fiecare ceas.

Analiza și semnificația operei „Parfumul tău” de Alessio Marco

„Parfumul tău” de Alessio Marco este o lucrare lirică ce explorează complexitatea emoțiilor umane și puterea amintirilor. Poemul este structurat într-un mod care accentuează nostalgia și dorința, evocând o imagine vie a iubirii pierdute. Fiecare strofa și refrenul reiterează tema centrală, aceea a unei amintiri olfactive care leagă protagonistul de un moment specific din trecutul său romantic.

Un aspect important al acestei opere este raportul dintre simțuri și emoții. Alessio Marco folosește parfumul ca un simbol pentru amintiri și trăiri, sugerând că anumite mirosuri pot declanșa amintiri intense și ne pot transporta în timp și spațiu. Aceasta este o temă universală, deoarece majoritatea oamenilor pot recunoaște puterea evocativă a simțului olfactiv.

Strofa întâi introduce tema misterului și a dorinței, cu un amestec de imagini senzoriale și emoții profunde. Autorul creează o atmosferă onirică, în care parfumul devine un portal către trecut, o ancoră a amintirilor și un simbol al iubirii pierdute. Această introducere pregătește cititorul pentru explorarea ulterioară a reflexivității și nostalgiei.

Refrenul aduce o structură repetitivă și ritmică, subliniind cât de adânc este înrădăcinată amintirea parfumului în conștiința protagonistului. Melodia și visele sunt metafore puternice pentru amintirile care revin constant, oferind un ton melancolic și un sentiment de continuitate în timp.

Strofele doi și trei continuă să dezvolte tema, evidențiind modul în care parfumul pătrunde în momentele cotidiene și în rutina zilnică a protagonistului. Ele sugerează că amintirea este persistentă și necontenită, prezentă în momentele cele mai obișnuite și în cele mai intime.

În final, strofa patru și refrenul final reiterează tema centrală a operei: parfumul ca o legătură indestructibilă cu trecutul. Chiar și pe măsură ce timpul trece, amintirea rămâne vie și vibrantă, o reamintire constantă a iubirii care a fost odată. Aceasta oferă un sentiment de speranță și continuitate, sugerând că iubirea adevărată poate transcende timpul și spațiul.

„Parfumul tău” este, așadar, o poezie ce vorbește despre puterea amintirilor și a simțurilor de a ne conecta cu trecutul nostru. Prin intermediul unui limbaj poetic și a unui stil narativ captivant, Alessio Marco creează o operă ce rezonează cu cititorii, explorând teme universale ale iubirii și pierderii. Această poezie ne amintește de faptul că, uneori, cele mai simple și efemere lucruri au capacitatea de a ne lega profund de cele mai prețioase amintiri și emoții.