Versuri de la Zdob si Zdub – La Mijloc de Codru Des

La Mijloc de Codru Des

La mijloc de codru des,

Toate păsările ies,

Dintr-un hârb de cuib de corb,

Un cuc cântă cu un corb.

– Cucu, cucu, corbule,

Rămâi gazdă după ure!

Codrule, codruţule,

Cine umblă în tine, măi?

– Numai vântu’ şi cu ploaia

Şi voinicul cu căoaia.

Codrule cu frunza rară,

De ce nu mai stai să-mi cazi,

Să te faci de tot o vară?

– Da’ ce-i vară fără frunză?

Analiza și Importanța Versurilor "La Mijloc de Codru Des"

Versurile cântecului "La Mijloc de Codru Des" de Zdob și Zdub își trag rădăcinile din tradiția folclorică românească, reflectând o legătură profundă cu natura și cu elementele sale. Piesa evocă imagini vii ale naturii, invitând ascultătorii să-și imagineze un cadru idilic al unui codru des, plin de viață și mister.

În strofa inițială, păsările care ies la mijlocul unui codru des simbolizează libertatea și diversitatea vieții sălbatice. Elementul de contrast între cuc și corb aduce în prim plan ideea dualității și a diversității naturale. În continuare, dialogul dintre cuc și corb, deși simplu, poate fi interpretat ca o reflecție asupra comunității și interacțiunii în cadrul naturii.

Mai departe, versurile interogative adresate codrului, personificându-l, sugerează un dialog între om și natură. Întrebările retorice pun în evidență un sentiment de curiozitate și respect față de secretele ascunse ale naturii. Această tehnică stilistică este des întâlnită în literatura și muzica populară, oferind un sentiment de intimitate și conectivitate.

Codrul, ca simbol al constanței și permanenței, este un motiv frecvent în cultura românească. Reprezintă un refugiu, un loc de liniște și reflecție, dar și un spațiu de confruntare cu forțe mai mari decât noi. În acest context, versurile aduc în discuție un paradox: codrul este atât un loc de protecție, cât și unul de provocare.

În ultimul vers, este abordată tema schimbării ciclice în natură și a trecerii timpului. Întrebarea retorică "Da’ ce-i vară fără frunză?" subliniază ideea că fiecare element al naturii își are locul și rolul său, contribuind la un echilibru perfect.

Melodia "La Mijloc de Codru Des" este un exemplu excelent de cum muzica poate servi drept mijloc de a menține vii tradițiile și valorile culturale. Zdob și Zdub reușesc să combine elemente moderne cu motive populare tradiționale, creând astfel o punte între trecut și prezent. Acest lucru face ca piesa să fie nu doar o experiență muzicală, ci și una profund culturală.

Importanța piesei "La Mijloc de Codru Des" nu rezidă doar în frumusețea sa lirică și muzicală, ci și în capacitatea sa de a aduce în prim-plan valori și emoții esențiale, precum legătura cu natura, respectul față de tradiție și conștientizarea schimbărilor inevitabile ale vieții. Acest cântec ne invită să reflectăm asupra rolului nostru în lume și asupra felului în care interacționăm cu mediul înconjurător.

În concluzie, "La Mijloc de Codru Des" de Zdob și Zdub este mai mult decât un simplu cântec; este o poezie cântată care ne amintește de frumusețea și complexitatea lumii naturale. Prin intermediul versurilor sale, piesa ne invită la un dialog cu natura și cu noi înșine, provocându-ne să ne gândim la locul nostru în marele ciclu al vieții.