Versuri Steaua Sus Rasare

Steaua Sus Rasare

Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua strălucește
Și lumii vestește.

Că astăzi curata,
Preanevinovata,
Fecioara Maria
Naște pe Mesia.

Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-L vază.

Și dacă porniră,
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară,
Și se închinară.

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite,
Având fiecare
Bucurie mare.

Analiza și Semnificația Colindului „Steaua Sus Rasare”

„Steaua Sus Rasare” este un colind tradițional românesc, adânc înrădăcinat în cultura și tradițiile poporului nostru. Acest colind, ca multe altele, este interpretat în perioada sărbătorilor de iarnă, îndeosebi în Ajunul Crăciunului, și este cântat de grupuri de colindători care merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului.

Colindul începe cu imaginea unei stele strălucitoare care răsare sus pe cer, simbolizând o taină divină. Această stea este o metaforă pentru ghidul spiritual care ne călăuzește către adevăr și lumină, adică către Nașterea lui Iisus Hristos. Steaua este un simbol central în multe tradiții creștine, fiind considerată un semn divin care a condus magii, sau cei trei înțelepți, către locul nașterii lui Iisus.

În strofa a doua, colindul ne aduce aminte de puritatea și devotamentul Fecioarei Maria, care este descrisă ca fiind „curata” și „preanevinovata”. Nașterea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu, dintr-o fecioară este una dintre dogmele fundamentale ale creștinismului, subliniind natura miraculoasă și sacră a evenimentului. Acest act divin este comemorat și celebrat prin colindul nostru.

Colindul continuă să descrie călătoria magilor care, după ce au zărit steaua, pornesc într-o călătorie ghidați de lumina ei. Această călătorie simbolizează căutarea spirituală a fiecăruia dintre noi, căutarea adevărului și a înțelepciunii divine. Magii, simboluri ale căutării iluminației și ale înțelepciunii, sunt un exemplu de devotament și credință, fiind dispuși să călătorească distanțe mari pentru a se închina pruncului Iisus.

În ultima parte a colindului, vedem cum magii ajung la locul nașterii, unde se închină și oferă daruri lui Hristos. Darurile aduse de magi sunt aur, tămâie și smirnă, fiecare având o semnificație profundă: aurul reprezintă regalitatea lui Hristos, tămâia simbolizează divinitatea și smirna prefigurează suferința și sacrificiul său viitor.

Bucuria magilor la întâlnirea cu pruncul Iisus reflectă bucuria universală a tuturor creștinilor la comemorarea nașterii lui Hristos. Colindul se încheie cu imaginea acestei bucurii, subliniind importanța spirituală și comunitară a Crăciunului.

Acest colind nu este doar o simplă melodie sezonieră, ci o mărturie a credinței și tradițiilor care s-au transmis din generație în generație. „Steaua Sus Rasare” este un exemplu perfect de cum arta poate servi ca un vehicul pentru transmiterea și conservarea valorilor culturale și religioase. Prin repetiția sa anuală, colindul ajută la menținerea vie a spiritului Crăciunului, invitându-ne pe fiecare dintre noi să ne conectăm cu adevărul profund al sărbătorii: iubirea, sacrificiul și speranța.